Situare: JudeÅ£ul Alba Iulia este situat în partea centrală a României, în zona de contact a MunÅ£ilor Apuseni cu PodiÅŸul Transilvaniei ÅŸi CarpaÅ£ii Meridionali.
            Vecini: Cluj, MureÅŸ, Sibiu, Vâlcea, Hunedoara, Arad ÅŸi Bihor.
            SuprafaÅ£a: 6.242 kmp.
            PopulaÅ£ia: 383.000 loc.
            Densitatea: 61,4 loc./kmp.
            ReÅŸedinÅ£a: Alba Iulia (67.000 loc.).
          Organizarea administrativ-teritorială: 2 municipii (Alba Iulia ÅŸi SebeÅŸ), 9 oraÅŸe (Aiud, Abrud, Baia de ArieÅŸ, Blaj, Câmpeni, Cugir, Ocna MureÅŸ, TeiuÅŸ ÅŸi Zlatna) ÅŸi 53 de comune.
            Relieful: În judeÅ£ul Alba predomină formele înalte de relief, astfel, munÅ£ii ocupa cca. 52% din suprafaţă, zonele de podiÅŸ ÅŸi dealuri 26%, iar zonele de câmpie, inclusiv luncile râurilor 22%. Zona montană este dominată de extremitatea estică a MunÅ£ilor Metaliferi, de culmile masivului Trascăului, de versanÅ£ii sudici ai MunÅ£ilor Bihariei, precum ÅŸi de MunÅ£ii Åžureanu. Zona de podiÅŸ ÅŸi deal este dată de PodiÅŸul SecaÅŸelor, PodiÅŸul Târnavelor, ÅŸi de depresiunile montane Zlatna, Abrud ÅŸi Câmpeni, iar zona joasă de câmpie este dominată de Depresiunea Alba Iulia – Turda ÅŸi parÅ£ial de Culoarul depresionar al Orăştiei.
            Hidrografia: Hidrografia judeÅ£ului Alba este dominată de cursul mijlociu al MureÅŸului, care colectează toate râurile din teritoriul său. Principalii afluenÅ£i ai MureÅŸului în judeÅ£ul Alba pe partea dreaptă sunt: ArieÅŸul, Aiudul, Geoagiul, Valea TeiuÅŸului, Valea Galzii, Cricăul, Ampoiul, Vântul, etc., iar pe partea stângă MureÅŸul primeÅŸte Târnava (Mare ÅŸi Mică), SecaÅŸul SebeÅŸului, SebeÅŸul, Pianul, Cugirul ÅŸi altele. În zona MunÅ£ilor Apuseni avem râul ArieÅŸ cu cei doi afluenÅ£i ai săi: ArieÅŸul Mare ÅŸi ArieÅŸul Mic.
            Date istorice: din perioada cuceririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis ÅŸi colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (RoÅŸia Montană), Brucla (Aiud).
        Secolul X e.n. – voivodatul de la Bălgrad, condus de Gyla.
       Secolul XII e.n. - în jurul centrului Albei Iulia se formează comitatul Alba (1177), iar în anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (după bătălia de la Mohacs – 1526).
        Anul 1600 - la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state române (Transilvania, Moldova ÅŸi Å¢ara Românească), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitală a ţărilor române unite.
        Secolele XVII – XVIII e.n. - reprezintă o perioadă culturală deosebită: 1648 – Noul Testament de la Bălgrad, Åžcoala ardeleană cu Samuel Micu, Gheorghe Åžincai ÅŸi Petru Maior; din epocă au rămas cetăţile de piatră de la Câlnic, Sasciori, ColteÅŸti, Vurpar, Gârbova, ÅŸi fortificaÅ£iile de la SebeÅŸ, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionară de tip Vauban, construită între anii 1715 – 1738, de către împăratul Austriei, Carol al VI-lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum ÅŸi un număr însemnat de monumente ÅŸi lăcaÅŸe de cult.
         RevoluÅ£ia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Câmpul Libertăţii de la Blaj, activitatea însemnată a lui Avram Iancu, marele tribun al moÅ£ilor din "Tara de Piatra".
         In anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare NaÅ£ionala de la Alba Iulia care consfinÅ£esÅ£e definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populaÅ£iei din Transilvania unirea acesteia cu România.

Unitatile de cazare din judetul Alba repartizate pe orase: